vineri, 31 octombrie 2014

Cazinoul

Din Parcul Central din Cluj se vede bine ... și ziua și noaptea! :) Am găsit această fotografie superbă și v-o propun și vouă, în cadrul zilei de reflexii în oglindă.


No bine, no! Ce ziceți?
Alte reflexii faine găsiți pe blogul lui SoriN.

joi, 30 octombrie 2014

Proiectele

Și planurile de viitor ale unora dintre noi au nevoie de susținere pentru a se realiza. Lumea virtuală este mediul perfect pentru a pune în legătură oameni care rezonează la aceleași idei, valori .... Tot răsfoind încoace și-ncolo, am găsit o pagină interesantă: CreștemIdei.ro. Aici este locul unde, dacă ai o idee genială, poți cere ajutorul celorlalți pentru a o pune în practică. Și susținătorii sunt tratați corespunzător, cu mici recompense și afișarea la panoul de onoare. Așa-i că este o inițiativă foarte faină?


No bine, no! Printre proiectele pe care le-am găsit la adresa mai sus menționată, am găsit unul care mi se pare foarte interesant: Convergent.



 „Convergent” este o serie de romane ce depășește granițele unei creații convenționale, bazându-se pe un nou fel de a spune o poveste. Fiecare roman din această serie poate fi autonom însă, ca niște piese de puzzle, aceste romane se îmbină formând împreună o imagine de ansamblu ce spune o poveste mai amplă. Proiectul acesta are posibilitatea de a schimba fața literaturii române, propunând un nou fel de narațiune ce se folosește de mai multe mijloace de expresie.


„Convergent” este un proiect la care Oana și Maria Heller lucrează împreună. Romanele din această serie se succed în zig-zag între cele două scriitoare: un roman de Oana Heller fiind urmat de unul de Maria Heller și tot așa. Pe lângă seria de romane, proiectul „Convergent” include în aceași fir narativ mai multe povești ce se conturează în forma unor benzi desenate. (sursă informații)

Știu că nu este chiar în regulă ( și deloc recomandat!) să faci copy/paste, dar o să îndrăznesc o scuză: credeți că aș fi fost în stare să descriu mai bine proiectul decât inițiatorul său?  Ideea mi se pare atât de faină, încât mă alătur ei prin modesta mea mediatizare a proiectului și a modului în care, oameni inimoși, pot pune umărul la ducerea la bun sfârșit a acestui ...vis! Cum? Foarte simplu: primul roman a fost deja tipărit, dar pentru tipărirea celu de-al doilea, „Fața în palme”, este nevoie de suma de 7000 lei, din care există deja 1280. Orice persoană care este interesată să sprijine apariția celei de-a doua cărți poate dona o sumă de bani, în schimbul căreia primește mici recompense, de la un semn de carte handmade realizat de Oana și Maria (pentru 20 lei), o carte „Fața în palme” semnat de autoare (pentru 60 lei) ...... Toate detaliile le găsiți la un click distanță, aici.
Prima carte din serie, „La început a fost minciuna” se poate cumpăra online de pe elefantpunctro. Acestea fiind spuse/scrise, urmează întrebarea: cine se alătură proiectului mai sus prezentat?

Update ( ora 16.30): Din fericire păcate, la librăria online mai sus precizată, stocul este epuizat și nici nu va fi refăcut anul acesta. Am primit această precizare de la autoare și m-am gândit că este în regulă să vă anunț și eu, la rândul meu. :)





















marți, 28 octombrie 2014

Telefonul

Mobil este mijlocul de comunicație care, în situații în care ești ...slab de minte, provoacă situații pe care le scapi cu mare grație de sub control. Un amic mi-a povestit o întâmplare care dovedește, încă o dată, că viața bate filmul! :))


O soție își sună soțul și îi spune printre altele, că mașina finilor este lovită și parcată în fața blocului. Îngrijorată sau nu, a pus întrebarea: oare ce s-a întâmplat? Lasă că aflu eu imediat și te sun, zice omul nostru! Finul (verișor în același timp!) este cu serviciul în București. Fina este în Cluj, mașina este pe locul de parcare, în fața blocului, în Cluj. No bine, no! Nașul își sună finul și îl întreabă, cu un aer de inocență, ce s-a întâmplat cu mașina de este lovită? Finul pare să nu știe nimic ....exact ca în reclama aceea cu doamna care a scăpat mașina în râu și îi spune soțului, la telefon, că este cu mașina la spălat! :)) Păi cum este lovită, de unde știi tu? Păi mi-a spus Adi, vecinul tău, aruncă nașul vina, la întâmplare ..... Finul se accelerează, departe de casă fiind și (probabil) îngrijorat, își sună soția și cere explicații. Discuția alunecă întro ceartă, de la ascunderea accidentului până la „să faci mașina până vin acasă!” fiind atinse toate capitolele! Dar, tu de unde știi? Păi m-a sunat nașul și mi-a zis că lui i-a spus Adi, vecinul nostru, că mașina estre lovită în fața blocului!

Șoferița, care a avut neșansa să-și lovească mașina, se duce la ușa vecinului cu o falcă în cer și una în pământ și-l face cu ou și oțet, cu mult înainte să priceapă omul despre ce este vorba. Deși susține că el 1) nici n-a observat că mașina este lovită și 2) nu a vorbit cu nașul la telefon, nu scapă din gura vecinei cu una, cu două. Ce credeți voi că urmează? Evident că Adi îl sună pe cel care a declanșat circul și îl întreabă cum se face că le-a spus vecinilor că a vorbit cu el la telefon despre mașina accidentată? Răspunsul a pus capac întregii situații: „dă-le pace, că ăștia-s proști, habar n-au ce vorbesc!” 

Incredibil! Dacă nu ar fi existat telefonul mobil, tot acest vârtej al situațiilor imposibile nu ar fi avut loc, așa-i? Îți dai seama că de fiecare când te sună cineva, poți să ai parte de o surpriză? Diabolică invenție! Zic. Despre oameni, orice comentariu este de prisos. Sau nu? Tu ce părere ai?

luni, 27 octombrie 2014

Invitația

Acordată de Diesel Events de a participa la Cluj Internațional Jazz Festival, care s-a desfășurat între 23-25 octombrie, a fost pentru mine prilejul de a face cunoștință cu lumea fascinantă a jazzului. Vă spun sincer că pentru toate există un început și pentru mine, primul contact live cu acest stil de muzică a fost fabulos!


Joi seară, pe 23 octombrie, am avut plăcerea să văd pe scenă  Eli Degibri Quartet. Wow!
Da, am citit și eu una-alta despre jazz înainte de merge la concert: în acest gen de muzică este mai importantă expresivitatea sunetului și mai puțin frumusețea lui; elementul caracteristic este improvizația, pornind sau nu de la o temă dată; ritmul este mereu prezent în muzica de jazz, el fiind dat fie de trombon, fie de baterie, bas sau chiar pian; .... Ei bine, întâlnirea cu jazzul a fost cu totul minunată și a întrecut toate așteptările mele! 

Qurtetul Eli Degibri se află în plin turneu de promovare a noului său album „Twelve”, pe care doritorii l-au putut cumpăra chiar după concert, având bonus autograful  lui Eli. Artistul este de origine israeliană, a trăit o vreme în USA, patria jazzului, actualmente locuind în Israel unde, printre altele, este co-director al Festivalului de Jazz de la Marea Roșie. Amabil și destins, a vorbit cu publicul, ne-a spus că este pentru prima dată în România și implicit, la Cluj. După o călătorie cu avionul până la București, a urmat un lung drum cu mașina, de șapte ore, până la Cluj! Păi nouă ne spune asta? :)) Între două cântece, ne-a prezentat colegii de ...trupă: la tobe Ofri Nehemia,  la pian Gadi Lehavi iar la bas cel mai bun prieten al său, Barak Mori! Cu toții sunt tineri, incredibil de tineri pentru virtuozitatea cu care efectiv ne-au încântat aproape două ore.


Drăguț momentul în care  Eli Degibri  ne-a comunicat faptul că unul dintre cântece este nou și că există șanse reale ca el să se numească, în viitor, „Cluj”! Artiști despre care sunt sigur că voi mai auzi, pianistul a cântat în repetate rânduri stând în picioare! Cred că cel mai tare m-a impresionat cântecul „Israel”, care alternează duioșie și vigoare, hotărâre și totodată, gingășie! A fost un concert foarte, foarte fain! În sală, publicul deși nu a fost foarte numeros, a compensat din plin prin valuri de aplauze, cerând chiar și un bis! 

În a doua zi a festivalului, cu  o sală în care numărul de spectatori s-a dublat față de prima zi, celebrul Chico Freeman a urcat pe scenă însoțit de italianul Luigi Galati la tobe, germanul Emanuel Schnyder la bas și francezul Caryl Bake la pian. Dacă numărul de spectatori a fost în creștere, actul muzical îndrăznesc să spun că a fost .....crescendo! :))



Chico Freeman este unul dintre cei mai cunoscuți muzicieni din lumea jazzului, provenind dintre cei care erau numiți, în anii 80 ai secolului trecut, „the young lions”, în patria jazzului, USA. Concertul a fost impresionant, piese muzicale ca „The essence of Silence” sau „Destiny's Dance” reușind, uneori, să mă facă să uit să respir! Da, jazzul este fascinant! Să vezi live cum este interpretată o melodie de pe un album lansat în 1981 nu este puțin lucru, zic eu. Nu cred că mai este nevoie să precizez că aplauzele publicului au fost pe măsură, iar la bis, într-un mod amuzant, a dedicat melodia tuturor doamnelor prezente în sală, după ce a întrebat, în prealabil decă este cineva cu numele Helena sau derivat din acesta! :)) Fie că nu a fost nimeni cu acest nume, fie că nu s-a făcut bine înțeles, cert este faptul că dedicația au primit-o toate doamnele prezente (și nu numai!), care ne fac tuturor viața mai frumoasă! 

Glumeț și pus pe șotii, Freeman a întreținut atmosfera dincolo de actul muzical uimitor: ne-a spus mici povestioare, ne-a invitat pe toți cei care dorim să ne trecem, la plecare, numele și adresa de e-mail pe o foaie de hârtie pusă la dispoziție de organizatori. Mai mult, la un moment dat a vorbit la telefon cu un bun prieten, cu care se cunoaște de la grădiniță, aflat la Chicago, pe care l-a pus în direct cu publicul, salutându-l și primind aplauzele noastre. :)) A fost un spectacol exact așa cum am văzut prin filme, cu artiși destinși și ...non-conformiști! Jos pălăria! :))

Sâmbătă, 25 octombrie a fost ultima zi a ediției din acest an a festivalului internațional de jazz din Cluj. Pe scenă a urcat Pierre Dørge & New Jungle Orchestra, din Danemarca. Hmmm! Mai mulți muzicieni, cu multe partituri de data aceasta. Chiar dacă sunt la începuturile cunoașterii în materie de jazz, am constat de la primele sunete că este vorba (sunetul!) despre altceva .... Danemarca este o țară mică, dar un nume mare în lumea muzicii de avangardă, ni s-a spus în deschiderea concertului. Când orchestra a început să cânte, am început să-mi fac o idee despre ce poate fi vorba! :)


Jazz cu totul altfel decât cel din zilele precedente, sau cel puțin asta este opinia mea. interesant lucru, parcă și partea de improvizație avea o temă comună .... în mod surprinzător, cei trei muzicieni cu saxofoane plus cel cu trompeta au coborât de pe scenă, făcând turul publicului și îndemnând pe unii dintre spectatori să-i ajute cu clapele sau butoanele sau cum s-or fi numind ele .... :) A urmat o pauză în care s-au putut servi băuturi de la un mic bar amenajat în hol, ca mai apoi, în partea a doua, să revină pe scenă însoțiți de un nume mare al jazzului: James Blood Ulmer!


Un mare artist, care, la chitară și voce ma fascinat cu adevărat. Împreună cu toată orchestra, desigur. Wow, m-am gândit! Există și jazz vocal, nu doar instrumental? A fost un concert interesant, cu totul deosebit de celelalte două! 

Ce ar mai fi de adăugat? Încă o dată mulțumesc Diesel Events pentru invitație! :)
Dacă doriți să vedeți unul dintre cântecele care mi-au plăcut cel mai mult, sunteți invitații mei :







duminică, 26 octombrie 2014

Finala

Turneului Campioanelor care se desfășoară anul acesta la Singapore are pe tabela de scor un nume românesc: Simona Halep!


Participarea la o asemenea competiție, la care sunt invitate cele mai bune opt jucătoare de tenis ale lumii, este o mare onoare și o recunoaștere a performanțelor care apar după (mulți, mulți) ani de muncă și perseverență. Plăcerea cu care domnișoara de onoare a tenisului românesc joacă fiecare punct din cariera sa, spiritul de competiție care ar trebui să fie prezent în viața oricărui sportiv (dar pe unii îi mai ...sare!), educația bună primită în familie și la școlile pe unde a trecut, toate acestea și încă multe altele formează un întreg cu care ne putem mândri noi, cei de acasă, simpli spectatori sau susținători înfocați. Încă o dată sportul s-a dovedit a fi cel mai bun ambasador al țării noastre! 

No bine, no! Să revin la ceea ce am dorit să scriu încă de la început: vă invit să vizionați finala Turneului Campioanelor la tenis, în care joacă Simona Halep și Serena Williams, meci ce va fi transmis de Digisport 1, de la ora 13.00. Într-un mod cu totul neașteptat, Simona „îi acordă revanșa” Serenei, după ce a câștigat în fața ei, în grupe, cu scorul incredibil de 6-0, 6-2! A fost o partidă extraordinară, cu o Simona calmă și curajoasă și o Serena în afara momentului, ca să mă exprim delicat. O zi proastă a adversarei s-a îmbinat perfect cu anii de muncă și rezultatele care au dus-o pe domnișoara din România acolo unde este, din punct de vedere sportiv, evident.

Despre „această revanșă” se pot spune deja multe. De exemplu, Simona ar fi putut să evite întâlnirea cu Serena cedând, pur și simplu, în fața lui Ana Ivanovici, în două seturi, situație în care aceasta din urmă se califica în semifinale în detrimentul lui Serena Williams. Ei bine, Simona a jucat fiecare punct, deși era deja calificată în semifinale. A pierdut meciul în trei seturi, eu m-am gândit: oare nu s-a obosit prea tare înainte de următoarea partidă, mult mai importantă? Cel mai probabil răspunsul a fost nu, a fost doar un bun antrenament de puțin peste două ore, ceea ce a ajutat-o să-și mențină forma fizică și i-a întărit psihicul, lucru care s-a văzut sâmbătă, în seminfinală, unde a câștigat categoric în două seturi, în puțin peste o oră de joc, în fața jucătoarei Agnieszka Radwanska, din Polonia, scor 6-2, 6-2.


Așadar, dragii mei, haideți la tenis! (la televizor, desigur!) Cea mai interesantă partidă din acest turneu (și nu numai!) va fi această „revanșă acordată” numărului 1 mondial, Serena Williams, de către Simona Halep! Parcă sună ușor nepotrivit, dar spuneți voi, greșesc eu cumva? :)) Visul oricărei jucătoare este să joace cu cea mai bună și iată că azi, acest vis se va împlini, pentru a doua oară în aceeași săptămână! 
Hai Simona! Mult succes! Ai văzut chiar tu că se poate! :))



Cine se mai uită la tenis azi? 


sâmbătă, 25 octombrie 2014

Anotimpul

Rece bate la ușă și, printre alte pregătiri se numără și echiparea mașinii cu cauciucuri de iarnă. Nimic ieșit din comun, dar un moment cu posibile peripeții care apar atunci când te aștepți mai puțin ....Eu am două seturi de roți, cu cauciucuri de iarnă și de vară, pe care le schimb în funcție de sezon. Joi am montat setul de iarnă și, pentru că una dintre roți era dezumflată (cam tare!), am mers la cea mai apropiată vulcanizare. Aici, deși bine intenționat, un tânăr cu două mâini stângi, a pus hotărât mâna pe un patent și a încercat să deșurubeze căpăcelul de la altă roată, cu intenția de a le verifica/umfla pe toate. Lăudabilă intenție, mai rău a stat cu execuția ....


A apucat bine valva, a răsucit-o în toate direcțiile până a rupt-o, după care, cu o privire crucișă, îmi spune senin:
- Pe aici vă scapă aerul!
- Acum da! zic eu. Nu ai răsucit-o degeaba!
Nu pricepe și mă întreabă:
- Acum ce să facem? În acel moment, mai face o manevră, rămîne cu valva-n patent, cauciucul se dezumflă complet....
- Sunteți de acord să dăm roata jos și să punem o valvă nouă?
- Am de ales?
Se uită tâmp la mine, nu știe ce să mai zică.
- Păi .....
- În regulă, hai rezolvă problema, te rog! zic eu și mă gândesc să nu dau mai multă importanță întâmplării decât merită. Dar nu pot să nu mă gândesc la bietele valve, mai are încă trei roți de verificat/umflat .... Apare patronul, cu chef de vorbă ...
- Nu v-am mai văzut pe la noi....
- E prima dată când vă vizitez, spun eu, gândindu-mă și ultima!
- După cum vedeți, avem și spălătorie. Și avem prețuri fără concurență: 20 de lei interior-exterior, cu tot ce se poate da pe caroserie/bord/roți .....
Și multe valve de schimbat .... mă gândesc eu.
În timpul acesta, tinerelul se luptă cu cricul, apoi cu mașina cu prea multe butoane și manete în care se demontează cauciucul de pe jantă.
-Trebuia să veniți la noi de la început ..... zice patronul.
- Păi suntem la început, am continuat eu la persoana întâi, plural. Am schimbat roțile și am venit la voi să le umflu/verific! (revin la singular)
- A, aveți cauciucurile gata montate și ați schimbat roțile cu totul?
- Cam așa ceva, doar nu crezi că am schimbat cauciucurile pe jante, cu levierul, în fața blocului!
- .....

Cu mare greutate, omul pune o valvă nouă, umflă roata, o montează și am o strângere de ....buzunar când le umflă și pe celelalte ... Am avut noroc, a fost singurul incident notabil, am plătit și am plecat. Patronul mi-a spus că mă mai așteaptă .... eu m-am gândit să vă spun și vouă să NU-i treceți pragul, poate că este bine intenționat, dar lucrătorii săi sunt cu totul pe lângă ceea ce ar trebui să știe/facă. Locul cu pricina este situat în Florești, în imediata vecinătate a sensului giratoriu de la intersecția străzilor Avram Iancu și Eroilor, pe partea dreaptă, imediat ce intrați pe Eroilor, o spălătorie și o vulcanizare, la pachet! Că-i ofertă! (la valve!) :))

Precizare: aceasta NU este o reclamă a spălătoriei/vulcanizării mai sus amintite! Dimpotrivă!


vineri, 24 octombrie 2014

Culorile

Toamnei se pot observa cu mare ușurință ... direct sau, de ce nu, în reflexii! :) Ca să fiu mai exact în exprimare, asta se putea înainte să înceapă ploile și să se strice vremea .... De trei zile plouă și deja cred că îmi este dor de soare .... care soare, prietenos cu fotograful, creează un moment numai bun pentru a surprinde o imagine faină a Podului Garibaldi reflectată în apa Someșului





În imediata apropiere, oglinda apei este tulburată doar de plutele (de la undițele) pescarilor. Cu toate acestea, se vede bine! :))









Mai multe reflexii faine puteți găsi pe blogul lui SoriN.

joi, 23 octombrie 2014

Ediția

A III-a a salonului de carte Bookfest a avut loc în orașul meu, în week-end-ul 16-19 octombrie, la Cazinoul din Parcul Central



unde, cu mare greutate, am ajuns și eu, cu trotineta, după cum se poate observa din fotografia de mai sus! :))
Am glumit în ceea ce privește mijlocul de transport .....

Sunt bucuros să constat că lucrurile bune devin tradiționale deja și se repetă în fiecare an, cu și mai multă forță, cu oferte din ce în ce mai variate. Numărul vizitatorilor este în creștere, sper că au fost făcute și vânzări de către reprezentanții editurilor, care s-au pregătit corespunzător, cu cărți de toate tipurile/genurile.













Personal nu am cumpărat nicio carte din simplul motiv că .....dincolo era mai ieftin! :)) Lăsând gluma deoparte, cărțile nu au fost deloc ieftine, în ciuda faptului că fiecare stand a avut propriile reduceri. Din păcate, cartea este scumpă în țara mea datorită puterii reduse de cumpărare a celei mai mari părți a populației. Gluma de mai sus am scris-o ....la modul serios, în sensul că online este mai ieftin! Celebrele de acum elefantpunctro sau librispunctro (și nu numai!), ca să dau doar două exemple, au prețuri mai prietenoase cu buzunarul clienților, ca să mă exprim într-un mod elegant.

Nu au lipsit standurile cu muzică. Mirosul plăcut al cafelei învăluia vizitatorii, îmbiindu-i la o cafeluță la ibric, făcută în nisip încins!




Un gând bun le trimit organizatorilor și îi îndemn să nu uite de Cluj nici anul următor, deoarece sper că nu au fost prea mulți vizitatori care să fi făcut ...doar fotografii! :) 
Nu, nu dau nume!