Mea nu mai are margini, adică putem spune că este nemărginită! Indignarea care mă cuprinde este şi mai mare, dacă pot spune aşa. De ce oare? Iată de ce: am votat schimbarea la ultimele alegeri, plin de obidă pe aceia care mi-au tăiat salariul şi mamei i-au ciuntit pensia, cu speranţa că situaţia se va îmbunătăţi. Da, ştiam despre principalul partid aflat azi la putere că are la baza doctrinei politici sociale, dar au promis raţiune şi măsură justă în toate! Ei bine, bomboana pe coliva rezultatului votului a fost pusă luni, cel puţin în ceea ce priveşte batjocura la adresa noastră, a celor mulţi care ne plătim conştiincioşi obligaţiile asumate, indiferent că ele se numesc impozite sau rate la bancă. Exact ăsta este subiectul articolului de azi: din banii noştri ai tuturor, cineva s-a gândit să să mai facă un cadou bietelor bănci: sprijinirea celor cu datorii prin intermediul unei idei cel puţin trăznite, dacă nu mişelească. La cererea împricinaţilor, cu ajutorul guvernului, timp de doi ani ratele vor putea fi micşorate, perioada creditului mărită corespunzător, iar cheltuielile generate de această inginerie financiară vor fi suportate de stat, prin intermediul unui aşa numit credit fiscal, prin scutirea de plata impozitului pe venit în limita a 200 de lei lunar.
Două observaţii:
1. Eu nu sunt de acord ca din bănuţii pe care eu îi plătesc statului să se facă plăţi în numele unor persoane fizice, plăţi care vor rotunji încă o dată micile venituri ale băncilor!
2. Absolut nimeni nu poate să spună cu certitudine dacă în 2015, acelaşi guvern nu va renunţa la această pomană electorală cu ajutorul unui comunicat sec: din păcate, statul nu mai poate să-şi permită plata creditelor fiscale promise, drept urmare susţinerea guvernului va înceta!
Morala: minţi diabolice lucrează zi şi noapte pentru a duce la rang de artă şi rafinament banala pungă cu mălai şi sticlă de ulei din anii electorali, care oricum au fost interzise prin lege.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu