Lumea că marțea ar (putea) fi trei ceasuri rele. Ei bine, azi, marți, 31 martie 2015, eu vin și spun că marțea este o zi bună pentru trecerea în rezervă! :) A fost o dimineață răcoroasă, cu un soare vesel, care umplea ziua de lumină și mintea mea de bucurie. Parcă posomorârea naturii este apăsătoare atunci când vrei să te bucuri, așa că soarele de pe cerul dimineții, chiar dacă își arăta doar dinții, a adus un plus de stare de bine.
No bine, no! După 25 de ani, 8 luni și 7 zile de serviciu în armata română, azi am pus bocancii în cui. Este un moment important în viața mea, un sfârșit de etapă și totodată un nou început. O viață de om în același loc de muncă înseamnă multe: satisfacții profesionale și umane, bucurii și supărări la pachet, respectul obligatoriu prin regulament acordat tuturor celor cu grad mai mare, năduful care te cuprinde atunci când ești tratat necorespunzător, prieteni adevărați puțini la număr, cârcotași la tot colțul, mândria de a fi militar tot mai tocită, uzată de declinul moral al societății care ridică privirea spre armată doar în momentele delicate. Ar fi multe de scris, și de bine, dar mai ales de rău. Mă încearcă o mare dilemă: să scriu sau nu despre anii care s-au scurs peste mine în slujba patriei? Cei din interior se tem, în multe situații pe bună dreptate să-și ceară drepturile sau să-și facă publice nemulțumirile, mai ales cei cu grade mici, din categoria maiștrilor militari, a subofițerilor sau a militarilor angajați.
Una peste alta, sunt bucuros să fiu liber și credeți-mă că știu exact ce spun când scriu rândurile astea! După o perioadă de acomodare cu noua situație, voi căuta un nou loc de muncă și cu siguranță, într-un viitor nu prea îndepărtat mă voi număra printre cei care pleacă din țara lor, din dorința de a trăi și a fi altfel. Cel mai probabil că nu este ușor să iei totul de la zero la patruzeci de ani plus, dar este important ceea ce te motivează, nu?
Le mulțumesc și pe această cale tuturor celor care mi-au spus vorbe bune și s-au bucurat pentru mine. Chiar alături de mine, îndrăznesc să spun. Iar pe ceilalți, îi salut! :)
Succes! Sfârșitul și un nou început nu te va opri din scris, nu? Poate chiar și în altă limbă.
RăspundețiȘtergereMulțumesc! Nu, nu o să mă opresc, dar puțin probabil că o să scriu și în altă limbă ..... ce să fac, nimeni nu este perfect! :)
RăspundețiȘtergere
RăspundețiȘtergereVreme de suficienti ani vei pastra confidentialitatea datelor. :)
Nu despre date mă gândeam că este posibil să scriu, ci despre oamenii care compun acest mare grup profesional: militarii. Cum sunt ei, cum se comportă unii cu alții, ce fapte de pomină au făcut, ....
ȘtergereCe sa mai scrii, n-are rost sa scrii pe gratis pe blog despre viata profesionala. Intelegi ce vreau sa spun. :)))
RăspundețiȘtergereÎn primul rând fac precizarea că eu scriu pe gratis .... :)
ȘtergereDespre oamenii care îmbracă haina militară în fiecare zi ar trebui să scrie cineva adevărul, nu?
Unde sa pleci din tara acum când ar trebui sa te bucuri de timp și activități ce te pasionează și pentru care poate nu ai avut timp destul?
RăspundețiȘtergereSau poate pleci în vacanta! In vacanta mare! Eiii așa da! 😊
În lumea largă! :)
ȘtergereIndiferent de alegere eu iti doresc sanatate si multa bafta.Despre viata de militar stiu destule de la un prieten.Are acelasi nod in gat.Asa ca :inainteee!
RăspundețiȘtergereSpre norocul meu, eu nu am un nod ....nicăieri. :)
ȘtergereMi-am dorit foarte mult acest moment, doresc o schimbare majoră în viața mea și o să o fac! Mulțumesc de urare, asemenea și ție! :)
Felicitari de noul inceput si de asemenea felicitari pentru puterea de a pune punct unui episod din viata dumneavoastra. Noi va dorim multa sanatate si implinirea tuturor voilor...ca de acum, e voie la mai multe. Sa ne vedem cu bine.
RăspundețiȘtergereMulțumesc, sunt bucuros să primesc gânduri bune! :)
ȘtergereLa fel și ție!