Prima

Zi din vizita în Hunedoara, ediția a treia, a început la ora 10.00. Bloggerii s-au strâns în fața hotelului, soarele era deja prietenos la acea oră ....

Se anunța o zi încărcată, așa că am pornit la drum, fără să mai lungim vorba! Primul punct al zilei a fost vizita la fermele Ado, situate dincolo de Hațeg, în satul Peșteana, comuna Densuș. Ajunși la destinație, am constatat din prima că, deși este 1 mai și tradiția la români spune că mici și bere, unii oameni erau la serviciu. Angajații fermei munceau de zor și, în plus, pe șantierul viitoarei fabrici de produse lactate era forfotă mare. Gazdele ne-au introdus repede în atmosfera de lucru a fermei de vaci:

În primul grajd niște văcuțe par tare fericite și mânâncă în voie. Sunt cele care urmează să fete în curând și au nevoie de o atenție specială.

Am aflat că sunt vacile sunt sensibile, în general, la zgomotele din jur și orice zgomot creat în mod inutil se va vedea imediat în producția de lapte. Mai mult, se pare că sunt melomane și le face mare plăcere să asculte muzică .... :) În imediata apropiere este secția cu viței. Ei bine, în această fermă se naște câte un vițel în fiecare zi din an, mai precis 1,10 viței pe zi, având în vedere că sunt 410 vaci în total. Interesantă socoteală, nu? Expresia potrivită este „anul, vaca și vițelul”!

Aceștia sunt atent supravegheați și hrăniți ca la carte, nici mai mult, nici mai puțin, pentru a avea randament maxim în creșterea lor și a evita îmbolnăvirile inutile. Urmează alte grajduri unde vacuțele sunt bine tratate, cu furaje preparate de către aceeași fermieri. Curățenia este exemplară, mă rog, atât cât se poate considera a fi exemplar într-un grajd, la propriu.

Un lucru cu totul haios mi s-a părut a fi „dispozitivul de scărpinat” și am surprins o vacă pe care o mânca pielea în timp ce se ...scărpina! 

Pare a se simți foarte bine în timp ce două perii, dispuse în planuri diferite, sunt antrenate de un motor electric pornit de către un senzor care sesisează momentul când vaca se freacă de el. În imediata apropiere, modul mecanizat în care se menține curățenia mi-a arătat că oamenii aceștia își fac treaba cu profesionalism. Un „plug” antrenat de un mecanism trage efectiv în afara grajdului toate mizeriile, lăsând în urma sa podeaua curată.

Tot ceea ce rezultă din această curățenie este dus întro stație de tratare a deșeurilor de unde extrage și tratează apa care merge la canalizare, iar toate rezidurile dense sunt transformate în îngrășământ pentru flori. Adică oamenii au grijă de mediu. În curând urmează construcția unei stații pentru producerea biogaz, că doar materie primă este din belșug!

Iată mai jos biberonul mecanic! Expresia îmi aparține și se referă la o mașinărie care efectiv încălzește laptele la temperatura necesară pentru a fi hrăniți vițelușii. 

Cum adică îl încălzește? Foarte simplu: văcuțele sunt mulse într-un loc special destinat acestui lucru, în mod mecanizat 100%. Laptele, fără a intra în contact cu aerul, este răcit imediat la o temperatură de circa 3-4 grade Celsius. Pentru ca vițeii să fie hrăniți, este necesară o încălzire prealabilă, nu? Am ajuns la stația de mulgere în momentul în care se făcea curățenie. Totul este mecanizat, văcuțele au brățări pe culori în funcție de categoria din care fac parte (cu referință la numărul de litri de lapte pe care îl dau pe zi), și cu numere pentru a putea fi identificate, prin analiza instantă a laptelui, care are o problemă sau alta. Spre exemplu, orice abatere de la standardul privind prezența unor substanțe nefirești (sau în doză mai mare, cum ar fi antibioticele, de exemplu) este sesizat de mașinăria care o mulge pe doamna vacă și laptele acesteia este direcționat în mod automat spre alt rezervor. Niciodată laptele nu se va amesteca înainte de a fi făcute testele obligatorii.

Am ajuns la alt grajd unde am remarcat că unele dintre văcuțe au ...inel în nas. Am aflat și de ce: nu pentru că ar fi cool, ci din simplul motiv că sunt mai năzdrăvane și efectiv sug lapte de la alte vaci! :) Inelul le împiedică să mai facă asta ....

Într-un colț l-am zărit și pe domnul taur. Cam istovit, mi s-a părut și am aflat și motivul: are de furcă, în fiecare zi, cu câte trei doamne vaci!

În spatele grajdurilor se află adăposturi pentru alte și alte animale, cum ar fi: căprițe

măgăruși

porci de Mangalița

și oițe

 Cam atât în ceea ce privește ferma de animale. Au urmat serele:

În imediata apropiere a acestora se găsește și viitoarea construcție a stației de biogaz despre care am scris mai sus.

O echipă de muncitori spală salată și ridichi, le fac faine, numai bune de trimis în galantarele de la Carrefour.

În sere se cultivă tot felul de legume, pe lângă cele menționate mai sus, spre exemplu ardei, ceapă verde, varză și mai ales roșii. Serele cu roșii sunt ținute închise, aerisirile au plase pentru insecte fix pentru a împiedica fuga bondarilor, mă gândesc eu. La intrare există un preș aspru uscat și unul umed, pentru a împiedica intrarea în lumea roșiilor cu pantofii (prea) murdari.

Domnișorii bondari trăiesc în niște cutii faine, special amenajate pentru ei, câteva sute la aceeași adresă și au rolul de a poleniza plantele. Sunt aduși din Polonia și costă cam 600 de lei o cutie care se folosește cam 1 lună. Cum de ce doar atât? Păi, bondarii cresc și efectiv nu-și mai fac treaba, ca să nu mai amintesc de faptul că nu mai încap în cutie! :))

Temperatură și umiditate controlată, răsaduri cumpărate din Grecia, destul de complicată chestiunea, zic eu.

O vizită interesantă, într-un loc unde se cresc animale, se produce lapte și se cultivă legume. Este interesant și totodată important să știi ce și de unde mănânci, susțin fermierii. Nu mi se pare că greșesc ...

Vizita în HD a continuat cu Parcul Dendrologic din Simeria și apoi cu Castelul Corvinilor din Hunedoara, dar mă opresc aici deocamdată. O să vă mai dau de veste în zilele următoare despre ce isprăvi mai facem pe aici! :))

„Vizită în HD” 2015 este un eveniment organizat de Denisa şi Sebastian Bârgăuşi Călin Bobora. Proiectul este sponsorizat de Fermele Ado, Gourmetgift,AquaSara, Hotel Sarmis Deva, Aeroclubul Deva şi este susţinut de Primăria Oraşului Simeria şi Primăria Oraşului Deva.