Ruşine

                             Este un cuvânt care îmi vine în minte în momentul în care privesc spre mocirla în care se bălăcesc (pentru a câta oară?) cei care, cu mare mândrie şi pe banii noştri, fac politică în Romania.  Sunt dezgustat de faptul că abordez subiecte aşa zis politice, dar dacă politica nu ne-ar afecta pe noi toţi, zi de zi, nici că mi-ar păsa. Adevărul crunt este că persoane cu uriaşe carenţe în ceea ce priveşte demnitatea (personală şi mai grav, publică) sunt plătite cu salarii prea generoase să facă legi care au mari şanse să fie ca şi ele: strâmbe! Evident că nu fac referire la înfâţişarea fizică (mă simt mai bine dacă am precizat acest lucru), ci la tot ceea ce reprezintă oamenii politici ai zilelor noastre: educaţie cel mai adesea îndoielnică, tupeu nemărginit, un spirit de castă cum rar se poate întâlni la alte categorii ... profesionale, ca să zic aşa, posesia unor adevărate secrete cu ajutorul cărora te poţi îmbogăţi în 10 ani cât alţii în 100, ....dacă doriţi, mai puteţi adăuga şi voi.
                             Conform DEX'98, ruşine înseamnă un sentiment penibil de sfială, de jenă provocat de un insucces sau de o greşeală. Doamna senator Gabriela Firea şi-a dat demisia din PSD vineri şi miercuri s-a răzgândit. A declarant senină că renunță la demisie! Cum dracu este posibil să renunți la demisie, care este un act unilateral de voință? Mai mult, a făcut iarăși cerere să fie primită în partid, aceasta a fost discutată deja și aprobată astfel încât să fie iarăși membră? Oare a primit toate fostele funcții înapoi? Toate astea sunt doar amănunte....Nu contează motivele acestor fapte (oare?), demnitate şi respect de sine şi faţă de cei pe care îi reprezintă în parlament nu prea, dar RUŞINE, RUŞINE NU ARE DOAMNA?


                             O vorbă din popor spune: cu ruşinea mori de foame!