Din fire n-are lecuire zice o vorbă cu vechime pe tărâmurile noastre! În primul week-end al lunii noiembrie, niște cetățeni au luat o plasă de zile mari: au stat la coadă două zile și două nopți în fața primăriei din Alba Iulia cu scopul de a-și depune cererile(dosarele) pentru obținerea unui abonament de parcare pe domeniul public! Circul complet cred că îl cunoașteți și voi: liste, prezență și vigilență maximă, să nu cumva să apară intruși, să ia ce li se cuvine doar lor, drept răsplată pentru conștiinciozitatea cu care au creat și stat la coadă! Oare o să scăpăm vreodată de acest coșmar?
Am văzut știrea duminică seara și mi-am zis: ,,Ceaușescu se răsucește în mormânt! Apucăturile unor generații maturizate sub oblăduirea lui și frica de a rămâne pe dinafară nu vor dispărea decât odată cu ele!" Luni, subiectul a fost reluat și un hohot mare de râs a fost rezultatul lor: puțin peste 400 de oameni s-au înscris pentru 700 de locuri disponibile! :)) Cred că este una dintre cele mai mari surprize (neplăcute) din experiențele lor cetățenești!
Lăsând gluma la o parte, acest fapt este de râs sau de plâns? Este posibil să interzici unor persoane să se așeze la coadă cu ț ore înainte de petrecerea unui eveniment? Ce motive ai putea evoca, fără ai jigni? Mai apoi, este ok să râzi de ei după ce trag singuri concluzia că au făcut totul fără absolut nici un sens sau beneficiu? Pardon, au reușit să ducă mai departe acest obicei oribil, cu rădăcini adânci într-un trecut întunecat, de tristă amintire.
Generația tânără poate să tragă și concluzii: AȘA NU!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu