sâmbătă, 26 aprilie 2014

Rușine

                    Mare, mon cher! Așa ar putea spune (dacă ar putea), ironic precum îl știm, marele Caragiale, în legătură cu evenimentul organizat de Editura Litera în București. Unde? În București! Hmmm .....
                    Un grup de oameni inimoși, cu intenții lăudabile, au pus la cale distribuirea a 10.000 de cărți, gratuit, tuturor iubitorilor de lectură. Un gest excelent, care vine în întâmpinarea nevoii acute pe care o are societatea românească de a se împrieteni cu o carte sau alta. Mai mult, printre  cărțile  frumos aranjate pe caldarâm, au fost puse și flori, cel mai probabil ca un simbol al bunelor intenții....  Participanții au fost rugați să ia DOAR câte O CARTE ȘI O FLOARE!

 
 
                     Ghiciți, din trei încercări, ce a urmat! :(
                     Când totul a fost gata, oamenii au dat pur și simplu năvală, unii peste alții, s-au călcat efectiv în picioare și si-au umplut brațele de cărți, luate la întâmplare! În repriza a doua, florile, deși o parte deja rupte de marea îmbulzeală, au fost ridicate și ...înfundate în plase! :(
 
 
 
 
                          “Nici nu m-am uitat bine la ele”, a spus o bucureşteancă după ce a băgat câteva cărţi în sacoşă. “Cartea m-a determinat să vin aici. Am luat şi două flori, pe care le-am pus în sacoşă pentru că erau deja rupte” a adăugat femeia, precizând că a fost profesoară de limbi străine.
 
 
 
                           În doar patru minute și jumătate toate cărțile au dispărut, un record destul de...trist. Este evident faptul că în cea mai mare parte a cazurilor, cărțile au fost luate la grămadă, fără să conteze genul sau autorul. Ulerior, unii dintre noii proprietari au mai făcut schimburi între ei, ceea ce ar putea părea un licăr de normalitate întro situație de-a dreptul bizară, dar ușor de anticipat, după opinia mea (modestă, de altfel!). Nu, nu am probleme cu încrederea în oameni, ci doar mici bănuieli despre modul cum urmează să se desfășoare lucrurile, în anumite situații. Da, știu, mi s-a mai spus: bine că sunt eu ...deștept! Aș vrea să zâmbesc după ultima afirmație, dar de data asta chiar nu pot!
 
                          Sursă foto și informații.

 



5 comentarii:

  1. Crezi că dacă evenimentul era în altă parte, să zicem chiar Cluj, lucrurile s-ar fi petrecut altfel?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sincer, există posibilitatea unui răspuns pozitiv la întrebarea ta. Nu mi-am propus să aduc ofense nimănui, dar vreau să cred că la Cluj lucrurile ar fi fost altfel!

      Ștergere
    2. De ce, oamenii sunt acolo unși cu mir?

      Ștergere
    3. :)) Nu, dar dacă tot veni vorba, ai văzut vreodată pe la Cluj credincioși care să pupe microfoanele sau să se calce în picioare, efectiv, pe la ceva moaște? No, nu vă accelerați , vă rog! Ardelenii sunt mai ...molcomi! :))

      Ștergere
    4. Mai putori, nu pune unul mâna pe-o carte :))

      Ștergere