Telefonia

                 Multiplă este o expresie care îi poate determina pe unii contemporani să ridice miraţi o sprânceană (sau de ce nu , pe amândouă ?) şi să se gândească : oare este vorba despre un mobil cu două sim-uri ? Nu , nu este vorba despre telefonie mobilă , ci despre realizarea unui fizician român care a reuşit să transmită simultan , pe o linie telefonică lungă de 15 km , 5 convorbiri fără ca acestea să interfereze . Hei , oameni buni ! Ştiu că zâmbiţi , dar vorbim despre anul 1906 !  Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista „Elektrotechnische Zeitschrift” şi apoi, în 1914 , în lucrarea „The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy , Telephony and for Power Transmission” publicată în revista “The Electrician”.
                 Numele românului despre care vreau să vă scriu câteva rânduri este Augustin Maior (n. 22 august 1882 , Reghin – d. 1963 , Cluj) fizician , pedagog şi inventator român .
Augustin Maior a urmat primii ani de educaţie şcolară la Reghin , în limba germană : grădiniţa , şcoala primară şi secundară , Liceul Evanghelic German . Apoi a frecventat cursurile Liceului Piarist din Târgu Mureş şi ale Liceului Catolic din Budapesta , demonstrând , pe lângă uşurinţa de însuşire a limbilor străine şi aptitudini dosebite în domeniul fizicii şi matematicii . A promovat examenul de Bacalaureat în anul 1900 după care, până în 1904 a urmat cursurile Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Budapesta . În decusul anului 1905 a frecventat o serie de cursuri postuniversitare la universităţi renumite din Viena , München şi Göttingen , audiind mari personalităţi ştiinţifice ale vremii , ca D. Hilbert , H. Minkowski , F. Klein , C. Rünge , E. Riecke , L. Prandtl , E. Wiechert sau mai tinerii M. Born , L. Debyeand şi M. von Laue . După primul război mondial şi unirea Transilvaniei cu România , Augustin Maior îşi pune experienţa sa la dispoziţia autorităţilor române , devenind director general al Poştelor , Telegrafelor şi Telefoanelor din Transilvania şi Banat . Aproape simultan , în iulie 1919 , a fost numit profesor titular la Universitatea din Cluj şi apoi director al Institutului de Fizică Teoretică şi Tehnologică al Facultăţii de Ştiinţe . În perioada 1929-1946 a fost şi decan al facultăţii . A predat studenţilor săi cursuri conţinând multe idei moderne , cum sunt cele de „Electricitate şi Magnetism” sau de „Acustică şi optică”, pe care le-a şi publicat în diverse ediţii.
Augustin Maior a fondat Şcoala de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj , menţinând un contact permanent cu marile idei ale timpului şi având contribuţii remarcabile în domeniile aflate în dezvoltare în Europa . Aceste contribuţii au fost pe deplin recunoscute în anul 1950 , când laureatul Premiului Nobel M. Louis de Broglie a prezentat la Academia din Paris lucrarea lui Augustin Maior intitulată „Câmpurile gravitaţionale şi magnetismul”. Acesta a fost unul dintre ultimele evenimente fericite din viaţa zbuciumată a lui Augustin Maior de dupa 1947.
                      Mi-am propus să vă scriu rândurile de mai sus pentru a populariza iniţiativa deosebită a companiei 3M ROMÂNIA de a organiza campania PR3MIAZĂ INOVAŢIA printro serie de evenimente ale căror detalii le puteţi vedea aici :  http://premiileinovatiei.ro/  . Aşadar  vom avea parte de o bună ocazie de a ne dezmorţi mândria că înaintaşii noştri nu au fost nicidecum cerşetori pe la porţile Europei şi putem să le spunem asta şi celorlalţi europeni , ori de câte ori avem ocazia . Despre campania sus amintită am mai scris câteva rânduri aici : http://gigitepus.blogspot.com/2013/05/inovatiile.html .



Bibliografie : http://premiileinovatiei.ro/augustin-maior/