Prima dată am auzit de film pe la sfârșitul lunii ianuarie anul curent, când CNA din România a interzis, în primă fază, difuzarea părții a doua în cinematografe. În sinea mea am considerat că acesta este un act de cenzură cum nu s-a mai întâlnit din timpurile comuniste și firește că mi-am propus să văd cu proprii ochi despre ce este vorba. CNA-ul a revenit asupra deciziei, dar nu cred că se putea face o reclamă mai bună filmului decât curiozitățile stârnite de primul refuz.
Pelicula face o paralelă interesantă între doi oameni care se întâlnesc întâmplător: o femeie a cărei viață abundă de trăiri sexuale și un bărbat care deși este destul de bine trecut de prima tinerețe, spune despre el că este ...virgin. Diversitatea umană este scoasă în evidență tocmai prin paralela făcută între cei doi, paleta variată de destine care pot fi sau nu contemporane subliniază unicitatea fiecărei vieți.
Impresia generală este ușor negativă: povestea este apăsătoare, se fac tot felul de împletiri erotice, filozofice și religioase. Culmea, deși sunt (prea) multe scene cu conținut explicit sexual, mesajul transmis este mai degrabă unul de suferință, nu de plăcere. În funcție de conjuctură și de cine face aprecierea, o femeie libertină din punct de vedere al vieții sexuale este ușor trecută din barca bolnavelor (nimfomanele) în barca ....curvelor. Nu știu care s-a vrut a fi mesajul filmului, dar, așa cum am mai spus deja, este un film greu, apăsător, care la sfârșit te tentează să te întrebi: de ce oare am pierdut patru ore din viață privind la o așa grozăvie? Răspunsul meu a fost acesta: din curiozitate!
Nu am pregătirea necesară pentru a scrie o cronică de film, dar m-am gândit să vă spun și vouă ce și cum cred eu despre filmele pe care le-am văzut. Concluzia? Nu recomand, indiferent de vârstă!
Sursă foto.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu