luni, 27 mai 2013

Gânduri

                      De tot felul îmi trec prin cap în această perioadă . Sunt părintele unei eleve care urmează să susţină examenul de bacalaureat . Cu emoţiile aferente . Mai ales pentru mine , se pare . Fiica mea ajunge la o răscruce de drumuri . Se încheie o etapă şcolară şi o alta este pe cale de a debuta . No bine , no ! Asta este întrebarea : cum ne ajutăm copiii să aleagă un drum în viaţă ? Pe o piaţă a muncii cu destule zone întunecate , care credem că este meseria pentru care merită să te pregăteşti ? Evident , urmează suprapunerea realităţilor cu îndemânările/înclinaţiile/dorinţele/posibilităţile viitorului absolvent de liceu .
                      Se spune că dacă alegi bine acest început de drum , eşti rezolvat pe viaţă . De acord până la un punct . Dacă îţi dai seama că alegerea nu te reprezintă , există posibilitatea să o iei de la început . Evident , în primii ani de facultate , mai târziu lucrurile sunt mult mai complicate . În familie fiecare ştie ce face şi cât de mult se implică în această perioadă . Dar şcoala cu ce se laudă ? Ei bine , nu prea are cu ce ! Cel puţin la Coşbuc (în Cluj) nu a existat nici un moment de consiliere profesională (ce pompos sună) sau de îndrumare în carieră . În săptămâna ,,şcoala altfel'' , diriginta a ales să meargă în excursie cu alte clase în loc să încerce să facă un tur al facultăţilor pentru a le prezenta elevilor , la faţa locului , oportunităţile specifice fiecăreia dintre ele . În Cluj avem mari universităţi , dar colaborarea dintre ele şi elevii din clasele a XII-a lasă mult de dorit .
                       Absolvenţii de liceu , sunt , în ciuda vârstei , destul de ..... imaturi pentru a înţelege pe deplin ce îi aşteaptă şi cât de important este să faci o alegere bună . Frământările sunt diverse : sunt profesii care se potrivesc mai bine fetelor şi altele care se potrivesc mai bine băieţilor ? Inginer sau profesor ? Ştiinţe exacte sau socio-umane ? Care sunt perspectivele ? Întro societate unde scara de valori este proprie ficărui grup socio-profesional şi nu una comună pe de-a-ntregul , este destul de dificil să-ţi dai cu părerea . Care sunt nevoile de azi pe piaţa muncii ? Cum vor evolua acestea peste trei-patru ani ? Cât este de bine pentru toţi tinerii să meargă la facultate pentru a îngroşa rândurile posesorilor de licenţe care nu-i ajută la nimic ? Cum se simt cei care lucrează în domenii care nu au nicio legătură cu pregătirea lor universitară ? Nu ar trebui mediatizate experienţele acestora în această perioadă ? Sunt sau nu , în România , universităţile particulare (doar) nişte societăţi comerciale care scot bani frumoşi din dorinţa (uneori snoabă) a tinerilor de a absolvi o facultate ?  MUNCA a devenit o ruşine pentru noi ?
                        Voi cum vedeţi gândurile mele ? Ce părere aveţi despre acest moment din viaţa oricărui părinte ? Aştept cu real interes părerile voastre .

2 comentarii:

  1. astfel de ganduri sunt obisnuite pentru astfel de momente....eu cred ca liceenii sunt mai idealisti, isi doresc de multe ori meserii frumoase si uita sa se gandeasca la bani...din pacate in Romania sunt meserii care nu-ti ofera posibilitatea sa ai un salar care sa iti ajunga pentru un trai decent asa ca un licean trebuie sfatuit sa-si aleaga dintre meseriile care-i plac pe cea mai bine platita...uneori chiar daca nu iti place 100% o meserie daca e bine platita o practici si te bucuri de banii pe care-i faci, in schimb daca practici o meserie care-ti place dar castigi putin incepi sa fii frustrat si sa ti se stinga pasiunea pentru acea meserie, parerea mea...

    RăspundețiȘtergere