Filmul este difuzat pe Cinemax și este povestea reală a unui doctor care a asistat (din punct de vedere medical) sinuciderea a 130 de pacienți bolnavi de boli incurabile. Controversat de la prima la ultima secundă, subiectul (filmul) pune în discuție chestiuni extraordinar de sensibile din existența umană: în situația în care un bolnav grav nu este conștient, familia poate aproba deconectarea de la aparatele de menținere a vieții, însă în situația în care bolnavul, la fel de grav, este conștient, el nu poate cere eutanasierea sa. Pacino ne transferă cu mare măiestrie sentimente copleșitoare, contradictorii legate de existența umană.
Evident că face din legalizarea eutanasierii umane o problemă personală, pe care se grăbește să o rezolve, încăpățânându-se și provocând un proces împotriva sa, el însuși filmând decesul unui pacient al său și predând dovezile justiției. Condiția umană este marea provocare a acestui film extrem de interesant, zic eu, curajul de a fi altfel chiar cu prețul disprețului general. Crezul în dreptul omului de a-și putea decide singur momentul morții este un subiect cel puțin controversat și acest film așterne o pagină, bine ecranizată, în experiențele omenirii în legătură cu acest subiect.
Un film pentru care îți trebuie o anumită dispoziție ca să-l urmărești și înțelegi întru totul.Cu toate că numele Al Pacino este destul pentru a te îndemna să vezi un film, mai adaug din distribuție: Susan Sarandon, John Goodman, Brenda Vaccaro, Dany Hudson. Îl recomand tuturor celor care doresc să vadă un film serios. Câteva secvențe pot fi vizionate mai jos:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu