vineri, 31 ianuarie 2014

Cazare

                    În zona litoralului românesc nu este complicat de găsit, să pleci însă mulțumit de serviciile oferite după ce ai făcut o alegere sau alta, ei bine, asta este o cu totul altă chestiune! Ca pățitul nu știe nimeni! :)
                    Dacă în timpul verii, chiar și toamna uneori, ofertele copleșesc adesea cererea, cu totul diferit stă chestiunea în timpul iernii. Și dacă ești nevoit să rămâi peste noapte, undeva pe litoral, în sezonul rece, ce-i de făcut? Răspunsul este simplu: cauți pe internet pe cei care oferă asemenea servicii tot timpul anului, de unde trag eu concluzia că dacă nu ești  prezent și în această lume virtuală, nu exiști!
                    În acestă primă lună a acestui an am ajuns la pensiunea cotată cu trei margarete a domnului Constantin Giurgea din Eforie Nord, pe nume La Famiglia. Ireproșabil comportamentul domnului Giurgea, politicos și jovial, cu o artă (studiată?) de a spune clientului exact ceea ce dorește să audă. Am poposit în camera 23, unde totul era în regulă, exact ca în fotografiile de mai jos: căldură, televizor, frigider, baie proprie, lenjerie curate și neuzată, ......, chiar și uscător de păr!



                     Am avut posibilitatea să parchez mașina în curte și asta m-a ajutat să am o grijă mai puțin. Deosebit de amabil, mi-a oferit posibilitatea de a beneficia de o reducere de 10% pentru serviciile de cazare din această vară, doar pentru că am fost clientul dumnealui pe timp de iarnă! Bun plan de marketing, zic eu!



                        Spațiile comune sunt invadate de plante, rețea wireless cu internet la discreție, ce să mai spun: recomand cu căldură și îmi face mare plăcere să scriu și despre lucruri pozitive, că de celelalte suntem sătui cu toții!



                         În concluzie, vă recomand să-i treceți pragul cu încredere, dacă aveți treburi prin zonă, sau, de ce nu, dacă doriți servicii de cazare pentru vacanță!

                        Sursă foto.



joi, 30 ianuarie 2014

Murphy

                            Nu doarme niciodată şi despre acest aspect nu cred să mai aibă cineva îndoieli! Când ţi se strică ceva la maşină? Păi să vă răspund eu: sâmbătă dimineaţă, la ora 7.10, când afară plouă şi trebuie neapărat să pleci din localitate cu familia! După cum deja aţi ghicit, exact aşa am păţit eu acum două săptămâni, sâmbătă, înainte să se lumineze: am deschis geamul din faţă dreapta la maşină şi când am vrut să-l închid, s-a auzit un trosnet, apoi încă unul şi geamul a căzut în uşă! Afară ploua cu găleata, maşina era încărcată cu tot felul de cumpărături pe care trebuia să le duc la ţară pentru a fi pregătite pentru parastasul de a doua zi! Neplăcută situaţie!
                           L-am sunat pe cumnatul meu, care era deja plecat şi a făcut cale întoarsă pentru a prelua o parte din bagaje, plus soţie. Acum urmează cea mai tare încercare: pe cine să suni în week-end, la prima oră, care să se şi priceapă şă-ţi scimbe macaraua la Passat? Mai mult, nu toate magazinele sunt deschise sâmbătă.... Murpfy ăsta....
                           No bine, no! Toată chestia este să-ţi păstrezi calmul şi soluţia vine de la sine! Zis şi făcut! La ora 8.02 mi-am făcut curaj şi l-am sunat pe Iulian (Tzaga), un coleg de serviciu şi de forum. Cum care forum? Passat Forum ...das Auto! În momentul în care mi-a răspuns somnoros, am înghiţit găluşca! După scuzele de rigoare i-am spus ce şi cum mă face să-l deranjez. Din acel moment, lucrurile au decurs ireproşabil: Ţ a sunat la ceva magazin şi a comandat macaraua, a mers după ea şi apoi am mers la garajul său unde în circa o oră a rezolvat problema într-un mod profesionist! Priceput foc, cu scule adecvate, fără să ezite, totul a mers ca uns! Şi macaraua cea nouă la fel, nu degeaba a pus vaselină lichidă pe ici, pe colo! Mulţumit deplin! Morala poveştii: dacă aveţi nevoie de diverse chestii pe la maşină, cum ar fi diagnoză, leduri, audio, feronerie şi tot felul de alte chestii de fineţe, contactaţi-mă şi vă pun în legătură! A, era cât pe ce să uit: mulţumesc  Ţ!

miercuri, 29 ianuarie 2014

Aniversarea

                             Unui an de existenţă a acestui blog este azi. Fix acum un an încercam, timid, să pătrund într-un spaţiu nou, care este pentru mine un fel de jurnal în care îmi notez gânduri şi atitudini, stări de spirit, tristeţi şi bucurii. Sunt onorat să împart aceste trăiri personale cu voi, cititorii postărilor mele şi profit de ocazie să vă mulţumesc pentru timpul acordat mie şi răbdarea cu care citiţi toate cele scrise de mine!
                              364 postări, peste 19.300 de afişări de pagină, Google PageRank 2/10: cam aşa arată, din punct de vedere statistic, blogul meu! Prind experienţă în fiecare zi atât în mânuirea tastelor cât şi a ideilor, a modului în care prezint o chestiune sau alta. Nimeni nu s-a născut învăţat şi pentru cineva ca mine, care nu are nimic în comun cu arta scrisului, consider că este un pas înainte. Cu bune şi rele, din păcate mai mult critic, mă enervez adeseori din cauza nedreptăţilor mai mici sau mai mari din jurul meu. Faptul că am aici posibilitatea să scriu despre ele mă ajută să-mi găsesc un echilibru, atât de necesar uneori. Desigur că v-aş fi recunoscător dacă mi-aţi scrie la comentarii ceea ce credeţi despre cele scrise sau aşa, în general, despre mine sau despre lume... :))
                             LA MULŢI ANI, gigitepuş.blogspot.com!
                           
                           

marți, 28 ianuarie 2014

Eforie

                     Nord este, ca și multe alte localități din țara mea, o localitate a contrastelor. Pe aceeași stradă, pe partea dreaptă vezi asta:

,
 
 
în timp ce fix pe partea stângă, vezi asta:
 
.
 
 
                          Este perfect adevărat că și în a doua fotografie părea să fie tot o proprietate privată și nu domeniu public, dar este un exemplu evident de ..... neputință a administrației publice locale, indiferent ce nume poartă ea.
                          Pentru prima oară am ajuns iarna întro localitate a cărei activitate este exclusiv turismul pe timp de vară. Impresia generală este negativă: străzi pustii cum nu am mai văzut de multă vreme, ceea ce mi-a creat o senzație stranie, de .... sinistru. Dacă mai adaug vântul care sulfa subțirel pe la urechi, pot spune că voiajul meu la mare, iarna, a fost ....interesant.

 
 


luni, 27 ianuarie 2014

Impresiile

                    De călătorie adunate săptămâna trecută sunt ... ușor negative. Pe traseul Cluj-Sibiu-București-Mangalia și retur am văzut de toate: de la progresele făcute pe autostrada ce leagă Sebeșul de Sibiu până la centura rutieră ce înconjoară capitala; de la câmpurile lucrate haotic, în strânsă legătură, desigur, cu forma de proprietate asupra terenurilor și cu dibăcia oamenilor de a se asocia în scopuri lucrative, până la culturile întinse din Bărăgan; pentru prima dată după foarte mulți ani am văzut că la Alba Iulia se construiește o nouă cale ferată; ....
                    Cea mai urătă impresie mi-a fost lăsată de centura Bucureștiului. Am parcurs-o în întregime, la dus pe cea din Sud, iar la întoarcere pe cea din Nord. Îmbucurător este faptul că se lucrează, dar lucrurile stau pe loc de prea mult timp. Un trafic greu infernal înghesuit, în batjocură parcă, pe drumuri strâmte și cu intersecții fără prioritate la tot pasul. Bomboana pe colivă, ca să spun așa, este întinderea nesfârșită de terenuri pline de moloz și pungi de plastic, de toate culorile, care fâlfâie vesele în bătaia vântului. Am fost surprins neplăcut în condițiile în care în jurul Clujului nu sunt asemenea situații. Explicația este simplă: oamenii prin partea asta de țară, unde locuiesc și eu, sunt mai altfel decât cei care se înghesoaie prin București, chiar dacă, așa cum le place lor să spună, de acolo se dă ora exacta în România. No offense, please! Dacă am urma cu toții exemplul lor, ne-am îneca pur și simplu în mizerie!
                    Scriind aceste rânduri, gândul îmi zboară la confuzia pe care o fac mulți străini între București și Budapesta. Ei bine, dacă am compara centurile ocolitoare ale celor două capitale, pe care le-am străbătut personal (așa că nu vorbesc din auzite!), am fi în dezavantaj major! În timp ce la noi s se circulă pe o bandă, maxim două pe sens, la ei sunt deja două, trei și chiar patru! Morala: dacă ar fi confuzii generate de condiții similare de trafic, am putea fi bucuroși! Ceea ce nu este cazul, din păcate! Oare nu este momentul să mai învățăm și noi câte ceva din experiențele pozitive ale celor care există în jurul nostru?

duminică, 26 ianuarie 2014

Salutări

                    De la malul mării! :))

 
 
                    Știu că nu mă invidiați, iarna nu are farmec la mare! Totuși, așa cum am mai spus aici, câți au ajuns înaintea mea, anul acesta, la mare?  Și încă un amănunt: Marea Neagră se tine de șotii: apa este limpede și curată, chiar dacă nu sunt prea mulți cei ce o văd și chiar nimeni nu profită de asta ... pentru a face o baie!
 


miercuri, 22 ianuarie 2014

Deoarece

                    Nu am văzut Marea Neagră de mai multă vreme, sunt hotărât ca anul acesta să nu mi-o ia nimeni înainte. Hotărârea fiind deja luată, azi trec la executarea ei: plec la mare! :) Nu vă îngrijorați, vă rog: mi-am pus creme pentru arsuri solare și ochelari de soare!
                    No bine, no! Am glumit destul! Este adevărat că merg la mare, dar o fac pentru rezolvarea unor probleme de serviciu, așa că puteți să vă calmați: (încă) nu am luato razna în totalitate! Cea mai nașpa fază este că se strică vremea, precipitațiile (în special lapovița și ninsoarea) nu sunt chiar pe placul meu când am de făcut un drum de peste 700 km cu mașina! Am ocazia să constat, așa cum a zis un personaj celebru, că iarna nu-i ca vara!
                  
                   

marți, 21 ianuarie 2014

Trenul

                    Cel nou care a fost construit de fabrica din Bănie a intrat în probe. Recent a ajuns chiar și la București. Toată povestea este de râsul curcilor , deși reprezintă un uriaș pas înainte, De ce vorbesc despre mai sus numitele păsări de curte? Păi spuneți și voi: la știrile prânzului (ProTv) dintro zi a săptămânii trecute, prezentatoarea se strofoca să ne uimească cu timpul record în care va fi străbătută distanța de la Craiova la București: mai puțin de două ore. Mai mult, ne vorbea și despre viteza cu care se va deplasa acest tren: 160 km pe oră! Ha, ha ha! Am dezbătut subiectul cu un coleg de serviciu, la cald. Am ajuns la următoarea concluzie: doamna bate câmpii, rău de tot! Calitatea trenului, din punct de vedere tehnic, este doar jumătate dintr-un întreg: infrastructura este cealaltă jumătate și atâta timp cât ea rămâne nemodificată (nemodernizată), timpul călătoriei din punctual A în punctual B rămâne același, chiar dacă trenul este propulsat cu motoare .... atomice!                    
                   Că știrile canalului tv cu pricina sunt destinate, cu precădere, unui public așa, mai îngust la minte, nu reprezintă o noutate pentru nimeni. Culmea este că încă are mare audiență, de unde putem trage o concluzie neplăcută (cel puțin!): este destul de mare numărul celor....
                   În zilele următoare presimțirile noastre s-au adeverit: trenul cel nou a ajuns în gară la Motru cu două ore întârziere. O altă călătorie s-a încheiat la București pe același tipar cu toate celelalte. Puteți sta liniștiți: CFR nu pare să fie interesat de achiziționarea produsului fabricii oltenești. Oare știu ei ceva și noi, ceilalți, nu?
                   În altă ordine de idei, nimic nu este nou pe lume: în țărișoara noastră am avut mai întâi mașini de lux și douăzeci de ani mai târziu autostrăzi ...

luni, 20 ianuarie 2014

Încercare



                               ,,Ziua cea mai pierdută este cea în care n-ai râs!"
                                                                                        Nicolas Sebastien Roch Chamfort


                               ,,O găină este doar modalitatea găsită de un ou de a face alt ou!"
                                                                                        Samuel Butler


                             Este început de săptămână şi încercarea din titlul de azi constă în dorinţa mea de a vă ajuta să nu aveţi o zi pierdută, conform primului citat, oferindu-vă ... un alt citat cel puţin amuzant, deosebit de ingenios! Să mai zică cineva că mintea omului nu este cea mai tare de pe planetă! :)

sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Pregătiri

                             Pentru slujba religioasă făcută pentru pomenirea celei care a fost soacra mea, Maria, precum şi pentru praznicul pe care îl vom face după aceasta. Un week-end trist. Din păcate şi situaţiile mai puţin plăcute fac parte din viaţa noastră.
                              Dumnezeu să o odihnească în pace!

vineri, 17 ianuarie 2014

Ruşine

                             Este un cuvânt care îmi vine în minte în momentul în care privesc spre mocirla în care se bălăcesc (pentru a câta oară?) cei care, cu mare mândrie şi pe banii noştri, fac politică în Romania.  Sunt dezgustat de faptul că abordez subiecte aşa zis politice, dar dacă politica nu ne-ar afecta pe noi toţi, zi de zi, nici că mi-ar păsa. Adevărul crunt este că persoane cu uriaşe carenţe în ceea ce priveşte demnitatea (personală şi mai grav, publică) sunt plătite cu salarii prea generoase să facă legi care au mari şanse să fie ca şi ele: strâmbe! Evident că nu fac referire la înfâţişarea fizică (mă simt mai bine dacă am precizat acest lucru), ci la tot ceea ce reprezintă oamenii politici ai zilelor noastre: educaţie cel mai adesea îndoielnică, tupeu nemărginit, un spirit de castă cum rar se poate întâlni la alte categorii ... profesionale, ca să zic aşa, posesia unor adevărate secrete cu ajutorul cărora te poţi îmbogăţi în 10 ani cât alţii în 100, ....dacă doriţi, mai puteţi adăuga şi voi.
                             Conform DEX'98, ruşine înseamnă un sentiment penibil de sfială, de jenă provocat de un insucces sau de o greşeală. Doamna senator Gabriela Firea şi-a dat demisia din PSD vineri şi miercuri s-a răzgândit. A declarant senină că renunță la demisie! Cum dracu este posibil să renunți la demisie, care este un act unilateral de voință? Mai mult, a făcut iarăși cerere să fie primită în partid, aceasta a fost discutată deja și aprobată astfel încât să fie iarăși membră? Oare a primit toate fostele funcții înapoi? Toate astea sunt doar amănunte....Nu contează motivele acestor fapte (oare?), demnitate şi respect de sine şi faţă de cei pe care îi reprezintă în parlament nu prea, dar RUŞINE, RUŞINE NU ARE DOAMNA?


                             O vorbă din popor spune: cu ruşinea mori de foame!

joi, 16 ianuarie 2014

Metehne

                             Mai vechi sau mai noi.... cine ar putea spune cu exactitate? Învăţătoarea care a certat părinţii că şi-au permis să-i aducă nişte cadouri ieftine, mult sub aşteptări, este exemplul perfect pentru starea dezastruoasă în care se găseşte societatea în  mijlocul căreia trăim. Nu am pregătirea necesară să trag concluzii, dar pot spune că lucrurile au scăpat total de sub controlul bunului simţ. Educaţia noastră a tuturor are destul de mult de suferit şi asta nu de ieri, de azi. Rezultatul: arta de a te descurca! O mare parte dintre concetăţenii noştri apreciază în gura mare pe cei care dau şpăgi peste tot doar pentru a obţine lucruri nemeritate. Este o chestiune de onoare să se spună despre tine că te-ai descurcat! O onoare curioasă, greşit înţeleasă, pentru care putem căuta vinovaţi în crunta perioadă comunistă. Ştiu că nu spun lucruri noi, dar nu pot să nu mă întreb: oare ce este de făcut?
                             Este deosebit de dificil să-ţi educi copiii în spiritul unei competiţii adevărate în lipsa unei scări de valori unanim acceptate. Şpaga ne-a mâncat pe interior, ne-a distrus visurile... sau dimpotrivă, pe unii i-a ajutat să şi le împlinească. Din păcate pentru noi toţi, excepţia este omul onest şi cinstit, nu regula , aşa cum ar fi normal şi firesc.

miercuri, 15 ianuarie 2014

Ademenirea

                             Foştilor clienţi cu oferte cel puţin interesante este de actualitate pentru cei de la UPC, ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Am fost sunat de un operator al cărui nume îmi scapă momentan şi care foarte amabil a început să mă aburească cu fraze genul:
                             - Domnul Gigi Ţepuş?
                             - Da!
                             - Numele meu este ......, vă sun din partea UPC România. Sunt bucuros că v-aţi păstrat numărul de telefon şi astfel am putut intra în legătură cu dumneavoastră .....
                              Măi să fie! Oare ce vrea tipul ăsta de mă ia aşa, politicos, pe după cireş? Am aflat repede despre ce era vorba: compania pe care o reprezintă are pentru mine, în calitate de fost client, o ofertă de nerefuzat: bla, bla, bla şi bla, bla, bla . Cert este faptul că pentru semnarea unui contract de furnizare de servicii de televiziune, internet şi telefonie în valoare de 99,8 lei lunar, primeam cadou un televizor cu tehnologie LED marca Samsung, cu diagonala de 66 cm. I-am răspuns respectuos că nu sunt interesat de oferta lui şi că la firma concurentă (cum care, DIGI, nu?) am servicii de o calitate foarte bună la un preţ mai mic. Ei bine, din acest moment am devenit ţinta întrebărilor: cât plătesc, ce pachete de servicii am, dacă am smart-card şi în cât timp l-am primit, dar chiar nu mă interesează să primesc un televizor..... şi mai ştiu eu câte lucruri m-a mai întrebat. I-am atras atenţia că este preocupat mai tare de compania concurentă decât de a încheia un nou contract. Remarca mea l-a cam lăsat fără replică, acesta fiind un semn clar că am atins un punct sensibil, mai ales dacă era o conversaţie înregistrată, deşi nu m-a informat despre asta la începutul convorbirii. Una peste alta, am refuzat oferta, deşi era tentant televizorul, din simplul motiv că în reţeaua de telefonie a celeilalte companii am mai multe persoane foarte apropiate cu care ţin legătura. Şi pentru că internetul merge ... strună. Şi preţul este mai mic la acelaşi număr de canale (inclusiv cele HD). Şi am şi pachetul HBO HD şi tot mă costă mai puţin. Mai am şi internet mobil. ....
                               Nu mi-am propus să fac reclamă unei companii cu care am avut propriile meciuri. Pur şi simplu am fost mirat de modul în care abordează problema cei care îşi doresc cu adevărat ceva. Aşa cum băncile se străduiesc să-şi fure clienţii unele altora, constat că moda se extinde şi în alte domenii. Este adevărat că numărul total al clienţilor este constant, aşa că este important să mai încerce să ne aburească, azi pe unii, mâine pe alţii... . Încă nu v-a sunat nimeni de când citiţi aceste rânduri? Fiţi fără grijă, nu o să vă sară rândul!

marți, 14 ianuarie 2014

Douăzeci

                             De ani s-au scurs de când, pe 13 ianuarie 1994, am susţinut examenul pentru obţinerea permisului de conducere, categoria B. Uff, sunt .... cam vechi (din păcate pentru mine)! :) Îmi amintesc foarte bine ce emoţii şi ce freamăt interior am avut... Rezultatul a fost cel aşteptat şi iată că am astăzi despre ce să scriu. Îmi amintesc despre felul în care am susţinut proba teoretică: câteva zeci de persoane simultan, în cantina (sala de servire a mesei) de la liceul de transporturi din Cluj. A urmat proba practică în două etape, fiecare dintre ele fiind eliminatorie: efectuarea de diverse manevre în poligonul auto, contra cronometru, urmată de conducerea autoturismului pe drumurile publice, sub privirile exigente ale unui poliţist.
                              Lucrurile stau cu totul altfel astăzi şi, după opinia mea, chiar lipsa acelei probe de îndemânare în poligon face ca proaspeţii conducători auto să fie mai puţin pregătiţi pentru ceea ce îi așteaptă în traffic, după obținerea permisului. Departe de mine gândul de a avea acea atitudine ,,pe vremea mea...", dar nu pot să nu constat numărul uriaş de evenimente rutiere în care sunt implicaţi tineri. Şi nu e bine.
                              Voi când aţi obţinut permisul de conducere?
                         

luni, 13 ianuarie 2014

Serviciile

                    De mesagerie sunt o alternativă reală și o concurență de netăgăduit pentru oferta poștei în acest segment de piață. Cum ar putea zice unii, nici poșta nu mai este ce a fost odată... . Să vedem de ce am opta pentru un serviciu de curierat atunci când avem de trimis o scrisoare sau un colet: comoditatea - agentul firmei vine și ridică ceea ce ai de trimis de la locul unde te găsești (uneori asta înseamnă și o economie de timp și renunțarea la o criză de nervi la ghișeele poștei); timpul scurt de livrare (există posibilitatea de livrare în aceeași zi, în 24 de ore și la cerere, chiar în zile de sâmbătă); siguranța livrării (scrisoarea sau pachetul se predau personal destinatarului, nu se lasă în cutia poștală sau pe casa scării); posibilitatea de a ști în orice clipă unde se află ceea ce ai expediat (aproape toate firmele au acest serviciu on line); raportul calitate-preț este net favorabil; ..... dacă mă strofoc aș mai putea găsi.... .
                     Acum o să vă spun ce anume a generat postul meu de azi: acum câteva zile am văzut lipit pe ușa de la intrarea în casa scării, cu ceva hârtie adezivă, un plic al cărui destinatar nu mai este vecin cu mine de mai bine de zece ani. Expeditorul era o bancă, iar curierul a găsit de cuviință să abandoneze plicul la intrarea în bloc, deși este evident că nu s-a întâlnit cu destinatarul. Cum și ce dacă? Păi tocmai ce am scris mai sus că livrarea se face personal, adică se întâlnește cu destinatarul. Sau așa ar trebui. Exact (și) din acest motiv banca  a ales o firmă de curierat, pentru a se asigura că întotdeauna clienții primesc înștiințările, mai bune sau mai rele (cel mai des!). Total Post era ștampila de pe plicul cu pricina. Am intrat pe site-ul acestei companii și m-am dezumflat: la categoria livrare specială este prevăzută posibilitatea predării trimiterii poștale ... în cutia poștală, ceea ce în cazul prezentat de mine, înseamnă același lucru: destinatarul nu va intra în posesia scrisorii.
                      Oricum eu rămân la părerea că, în general, lucrurile nu merg în direcția bună. Progresul înseamnă seriozitate, abordarea cu profesionalism a oricărei situații. Probabil că nici nu trebuia să vă plictisesc cu asemenea povestioare, dar binele se construiește în cele mai mici amănunte. Aceste amănunte la un loc înseamnă viața noastră cea de toate zilele, de care unii suntem nemulțumiți și sperăm că niciodată nu este prea târziu pentru mai bine. No, atât pentru azi, că am luat-o deja pe arătură.... . Oare?
                      

                   
                  

duminică, 12 ianuarie 2014

Proba

                     Seriozității a fost susținută de către știrile Digi24 de la ora 19. Da, sunt aceleași despre care am scris în legătură cu gerul de pe Marte! :) No bine, no! Nu vă mai fierb! Iată faptele: am urmărit știrile precizate mai sus în trei seri consecutive: 7, 8 și 9 ianuarie și nu am auzit nici un cuvințel despre drama de pe buzele tuturor(???) românilor: aventura dintre buzată și fotbalist! Aceasta este o bună dovadă că există viață fără pițipoance și fotbaliști!
                      Puteți să credeți una ca asta?
                      Parol!

sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Pensionarii

                     Au, din păcate pentru ei și cu rușine pentru noi toți, o existență palpitantă. Liniștea binemeritată după o viață de muncă le este ... bine scuturată după bunul plac al unor incompetenți, al unor parveniți, al căror singur merit este că au tupeu și fac totul pentru a fi politicienii zilelor noastre. Nu este în regulă să pun etichete și nici să generalizez, așa că îmi cer scuze celor care fac politică și nu se regăsesc în descrierea de mai sus. Hmmm...
                     Să vă spun care este legătura între cei menționați mai sus: prin intermediul celor 588 care, cu mare onoare, ne conduc destinele (întro direcție total greșită), pensionarilor li se pregătește ceva: cei care au pensii mai  mici de 700 de lei și doresc medicamente compensate, vor avea nevoie de o adeverință de la fisc în care să scrie fix ce scrie pe talonul de pensie: cuantumul pensiei. Poftim? Păi nu scrie asta în fiecare talon de pensie și nu are fiecare pensionar tot timpul la îndemână un asemenea talon? Păi, ba da! Și atunci? Păi, de ce să nu-i mai batjocorim puținel pe bieții bătrânei, obligându-i să se înghesoaie la ghișeele unde sunt tratați cu o deosebită amabilitate? Hmmm...
                     Dar încă nu v-am spus tot: cei 588 tocmai ce și-au votat farmacie proprie .... cu prețuri reduse! Da, da! Sunt aceeași! Hmmm...
                     Întrebare: Oare ei au nevoie de ceva adeverință în care să scrie că sunt parlamentari și, eventual, veniturile lunare?

vineri, 10 ianuarie 2014

Accidentul

                    De circulație este un eveniment rutier de care vă doresc, sincer, să nu aveți parte niciodată. În preajma Crăciunului a fost cât pe ce să fiu implicat întro tamponare. Neplăcut cadou era să îmi aducă moșul, de parcă nu au fost de ajuns toate celelalte din luna decembrie.
                    La volanul mașinii în care mă aflam era fiica mea, care are permis de un an și jumătate. Ne deplasam pe strada Kos Karoly spre strada Făgetului, pentru a ne încadra în sensul giratoriu aflat la intersecția strada Făgetului cu Calea Turzii. Este vorba despre ultimul sens giratoriu de la ieșirea din Cluj spre Feleacu. Deși știa că urmează să ajungem la sensul giratoriu amintit, din neatenție și fiind fără o experiență de participant la trafic prea mare, Georgi a pătruns în intersecție fără să oprească, moment în care, de pe Calea Turzii a intrat pe strada Făgetului un Seat de culoare roșie. Norocul nostru, al tuturor (zic eu!), a fost faptul că mașinile nu rulau cu viteză mare datorită imediatei apropieri de intersecția cu sens giratoriu și, deși greșeala a fost a noastră, celălalt șofer a putut opri înainte de a se produce contactul între cele două mașini. Ne-am cerut scuze cu ajutorul tuturor gesturilor de care am fost capabili în acele momente și, cu coada între picioare, ne-am continuat drumul.
                    Fiică-mea a zis că nu a văzut nici un semn de circulație la intrarea în intersecție și că a fost luată cu totul prin surprindere de faptul că a ajuns în situația descrisă mai sus. Eu am zis că nu este posibil să nu fie semne și am hotărât să refacem traseul cu prima ocazie. Iata cum arată intersecția cu pricina văzută de la volan, de la o distanță de aproximativ 30 de metri:

 
 
                         Pe măsură ce te apropii, lucrurile se văd altfel:
 
 
 
                         Este limpede pentru oricine că indicatorul STOP  este bine ascuns după acel panou prin care suntem anunțați că în acea zonă s-au efectuat lucrări la rețeaua de apă, cu finanțare europeană, cu mai mulți ani în urmă (data finalizării lucrărilor a fost, dacă au fost respectate obligațiile tuturor, octombrie 2011). 
                         Întrebări:
                         1. Este legal să instalezi asemenea panouri (sau orice altceva) în apropierea semnelor de circulație dacă se reduce vizibilitatea acestora (cum a cui: a semnelor!)? Răspunsul meu: NU!
                         2. Care este perioada de timp în care există obligația de a păstra acele panouri?  Suntem deja în 2014 și dacă mai punem la socoteală faptul că pune în dificultate pe cei care circulă în zonă, oare nu ar fi cazul să renunțăm la ele?


joi, 9 ianuarie 2014

Banc

                     Ion din Apahida mere sa-l viziteze pe Gheo, in America.
Gheo il plimba, il omeneste si, cand sa se intoarca Ion in Romania, ii zice: "Ma, Ioane, ma...ramai tu aice, ma. Unde meri inapoi, in saracia ceea? Aice om fi amandoi, ne-om gasi doua fete faine...". D'apoi Ion nu si nu, ca doara nu-si lasa el Apahida si Clujul drag pentru un pumn de dolari.
Dupa o vreme, Gheo primeste o scrisoare de la Ion, pe foaia din plic aflandu-se desenate trei oi si-un bou pe spate, cu toate picioarele-n sus.
                      Amu se scarpina Gheo in cap: "Tulai, ca Ion aista e si analfabet...da' ce-o vrut numa' oare sa zica?!" Se tot uita, se tot uita, mai intreaba printre romani...nimeni nu-l desluseste. Intr-un bun ceas, cineva ii spune: "Mai, Gheo, asa lucru complicat numa' Rabi din New York a sti sa-ti dezlege, ca el o fost plecat din Romania, ma!"
                      Ajunge Gheo si la rabi...rabi se uita la scrisoare...apoi zice: "Gheo, daca nu stiu toata povestea, nu pot sa te luminez". Gheo ii tot povesteste ce si cum a fost, apoi rabi brusc se inveseleste si-i spune: "A, pai atunci e limpede, zice asa: "oi, oi, oi...ce bou am fost ca m-am intors!"


                     Precizări:
                     Bancul a fost copiat (da, da, cu celebra metodă copy-paste!) fix așa cum a fost scris el aici. Nu de alta, dar ați văzut cu toții unde poți ajunge cu această metodă! :)
                     Mi-a plăcut și pentru faptul că eu locuiesc aici, la Cluj, ceea ce înseamnă că sunt, oarecum, vecin cu Ion!
                     Și pentru că mi-a plăcut, m-am gândit să vi-l transmit și vouă! No, ce ziceți?

miercuri, 8 ianuarie 2014

Știrea

                     Pe care am văzut-o aseară la Digi 24, conform căreia în S.U.A. este mai frig decât pe Marte mi-a provocat un adevărat hohot de râs! Cei de la Digi se lăudau în campania de promovare de la debutul acestui canal de știri că la ei nu vom auzi cuvinte ca senzațional și altele din aceeași categorie (pe care nu mi le amintesc acum!), menite să deformeze ușor realitatea în dorința de a atrage atenția telespectatorilor. Ei singuri au promis că vor fi altfel, că acolo se vor putea viziona știrile așa cum sunt ele, cu obiectivitate, ....., .
                      Ideea ce a stat la baza comparației a fost aceea că vântul puternic a făcut ca în anumite zone de peste ocean temperaturile și așa scăzute, de până la -30 de grade Celsius, să fie resimțite de organismul uman ca având valori de până la - 50 de grade Celsius. Conform Wikipedia, temperaturile pe Marte ating valori cuprinse între - 120 și +20 de grade Celsius. Putem trage concluzia că informația nu este absolut deloc eronată, dar mie mi s-a părut total nepotrivită. Un sistem de referință neobișnuit pentru mine. Așa sunt eu, mai cârcotaș. Încet, încet, și cei de la postul sus menționat se înscriu pe traiectoriile adoptate de celelalte posturi în felul în care prezintă ceea ce se întâmplă zilnic împrejurul nostru.
                       Nu am mers la pomul lăudat având la mine un sac, dar ....
                      

marți, 7 ianuarie 2014

Oferta

                     Celor de la Orange la cererea mea de renunțare la abonament a fost exact ceea ce aveam nevoie. Da, da! Cum dracu a fost posibil? Foarte simplu: cineva de la serviciul clienți a intrat pe contul meu de la compania lor și a putut observa, cu mare ușurință, cum am studiat eu ceva oferte de la prepay. Și evident că atunci când am fost sunat, cam după ț zile, propunerea a fost exact ceea ce mi se potrivea mie mai bine (ultima accesată de către mine, de la prepay). Norocul meu este că am avut posibilitatea să aleg un contract pe doar 12 luni.
                     Și uite așa, celebra companie nu a pierdut un abonament, ci a câștigat unul pentru încă o perioadă de un an. Un prietenul de-al meu  din Timișoara era extrem de curios cum se va sfârși această tărășenie. Ei bine, eu mi-am atins obiectivul: am obținut la același preț plătit lunar un pachet voce+internet  mult, mult mai avantajos. Sau cel puțin asta am fost lăsat să cred....
                      Această mica aventură s-a desfășurat în decembrie, dar pentru că ieri a fost prima zi din noul contract, mi-am zis că este cazul să vă spun ce și cum am rezolvat... doar așa, mno! Să nu ziceți că nu v-am spus!
                      Morala: orice căutare (mișcare) pe marele și infinitul internet lasă urme pentru cei care știu și doresc să le caute! Cum ce să caute? Urmele, nu? :)

luni, 6 ianuarie 2014

Dezamăgitor

                    Ar putea fi, într-un cuvânt, eticheta pe care aș pune-o sezonului trei din serialul Homeland, pe care l-am văzut în întregime în acest week-end. După două sezoane care m-au ținut efectiv cu sufletul la gură, scenariul acestui sezon lasă mult de dorit, după opinia mea! Știu că nu m-a întrebat nimeni, dar, no, eu numa' zic! :))


 
 
                     Carrie Mathison (interpretată cu mare măiestrie de Claire Danes) continuă să fie în centrul atenției, dar parcă ceva nu se mai leagă ca în primele două sezoane... Povestea asta cu Iranul este ușor trasă de păr.... americanii sunt extraordinari, iar urmașii perșilor sunt cu toții extrem de ușor de păcălit și atras în tot felul de capcane.... diferență mare între cele două categorii: bunii și răii.... . Concluzia mea: un sezon acceptabil dacă nu ai mari așteptări. În situația în care, după primele două sezoane, dorești o continuare la același nivel este posibil să ai un gust ușor amărui la sfârșit. Cred că era mai bine dacă producătorii puneau punct după sezonul doi. Nu este pentru prima data când ce-a de-a treia parte este cam trasă de păr, în stilul caracteristic americanilor de la Hollywood. Care oricum rămân cei mai tari din industria cinematografică (încerc eu să o mai dreg acum, la sfârșit!).
                      Fără pretenția că am scris o cronică de film, închei aici.
 
                      Sursă foto.
                   

duminică, 5 ianuarie 2014

Cumpăna

                    Dintre ani m-a prins în Piața Unirii (din Cluj Napoca), printre mulți alți clujeni care au hotărât să înceapă anul 2014 cu un foarte fain foc de artificii. Pentru prima data am luat parte la un asemenea eveniment și pot să vă spun, cu mâna pe inimă, că mi-a plăcut! A fost frumos, vremea a ținut cu noi (+1.5 grade Celsius), lume multă, agitație, pe scenă a prestat înainte și după miezul nopții un clujean bine apreciat de mase: Aurel Tămaș.
                    Impresia generală: pozitivă! Clujenii au cântat, au dansat, s-au îmbrățișat, au urmărit cu mare interes focul de artficii dintre ani, ... . De momentul acesta, organizat (sponsorizat) de primărie cu banii noștri, ai tuturor celor din Cluj, a profitat din plin primarele, care este, ați ghicit, nimeni altul decât Emil Boc. Că tipul nu este absolut deloc pe placul meu nu este un secret pentru nimeni, dar nu pot să nu constat că a fost îndelung aplaudat și ovaționat de cei prezenți.... Da, este dreptul fiecăruia să placă pe unul sau pe altul.... Acum am înțeles cum a fost posibil ca după ce în calitate de prim-ministru al acestei țări a tăiat pensii și salarii, a învrăjbit diverse categorii sociale unele împotriva celorlalte, a desființat spitale, a ...... , a ajuns primar la Cluj! Culmea, o mare parte dintre clujeni îl apreciază și cea mai bună dovadă a fost dată: în aceste vremuri în care politicienii sunt huiduiți sau fluierați la scenă deschisă, Boc a fost aplaudat și aclamat de cei prezenți! Nu am auzit nici un fluierat, nici măcar așa, de amorul artei.... Oare să fie ăsta un semnal pentru anul care urmează?

sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Englezii

                    Sunt, în general, conservatori. Sau cel puțin așa cred cei mai mulți despre ei. Acceptă cu mare greutate schimbările inevitabile ale vremurilor pe care le trăim. Și noi și ei trăim în aceeași mare Uniune Europeană, chiar dacă nu sunt prea numeroși cei care apreciază asta. Și la ei, în Engletera lor, sunt oameni de tot felul: mai citiți sau nu, mai nerozi sau mai aproape de normal, mai apropiați de ceea ce la noi este sindromul știrilor de la ora cinci sau consumatori de știri de calitate (marca BBC, de exemplu),....
                    Cu toate acestea, să faci o dramă internațională din posibila invazie româno-bulgară de la începutul anului de grație 2014 mi se pare o mare idioțenie! Și spun asta ca să folosesc un cuvânt neutru, care este departe de ceea ce cred eu de fapt. Cum dracu să trimiți reporteri pe aeroporturile din România care să transmită în direct marea migrație?  Cât de proști își consideră cititorii cei care au scris că biletele de autocar spre Great Britain costă la negru cam trei mii de lire, când salariul minim în țărișoara mea este de doar osutăcincizeci? Ar mai fi și altele de spus, dar mă opresc aici. Pe 31.01.2013 scriam aici tot de bine despre Anglia. Oare să am eu ceva cu ei? :)
                    Ca în absolut toate situațiile astea rușinoase, există și victime colaterale. Tinerii studenți români de pe teritoriul Regatului Unit au parte de blocarea împrumuturilor acordate de guvernul britanic pentru tot felul de verificări suplimentare. Ei bine, domnilor englezi: tot ceea ce nu îi doboară, îi întărește pe acești tineri care, la un moment dat, vor lucra în marile voastre companii, pentru guvernul vostru, în numele țării voastre peste tot în lume și nu vor uita niciodată cât de penibili puteți fi!

vineri, 3 ianuarie 2014

Pișcoturile

                    Sunt pe placul marii majorități.  Da, sunt dulci, bune, se pot face și anumite prăjituri din ele, se servesc cu miere la cununia religioasă, ...., dacă mă încordez mai pot scrie câte ceva despre ele... :)) .  Există o anumită categorie de oameni care râd despre alții, numindu-i ,,pișcotari" , în traducere liberă ,,persoane care primesc .... pișcoturi!" . Adică cei care scriu ceva, cel mai adesea pe bloguri, despre un anumit produs/serviciu și primesc pentru asta o mica atenție. Atât de mică, la propriu, ca să se poată asemui cu un pișcot!
                    Ia ghiciți voi de ce scriu despre acest subiect! La rândul meu, sunt primul care râde de bloggerul din mine care uneori a scris câteva rânduri despre produse sau evenimente din dorința simplă și oarecum justificată de a primi ceva puncte (extrem de rar un produs!) care să mă ajute să mă situez pe un loc fruntaș (la ce bun, oare?) într-un clasament care ...... . Ha, ha, ha! Deci am scris doar pentru a încerca să obțin bunăvoința unora, chiar dacă (uneori) nu am avut nimic în comun cu subiectul impus! Ei bine, deși sunt primul meu critic, o să pun toate aceste aspecte pe seama entuziasmului de început, dorinței de a răspunde la anumite provocări prin scrierea anumitor articole pe teme date, ... Problema majoră este că nu doresc să fiu un pișcotar (culmea, îmi plac pișcoturile!), chiar dacă, în esență, nu am absolut nimic de comentat la adresa acestora! Fiecare este liber să facă tot ceea ce dorește și nu este cazul să fiu eu cel care judecă pe altcineva! DAR am hotărât să evit, pe cât posibil, (se poate observa că mi-am lăsat o portiță de scăpare!) să dezbat probleme care nu mă reprezintă PE MINE! SAU SĂ LE TRATEZ ALTFEL DECÂT FIIND EU ÎNSĂMI!
                      Încet, încet reușesc să trag și eu niște concluzii despre lumea bloggerilor, dar ăsta este un alt subiect despre care nu sunt încă pregătit să scriu prea multe! Acestea fiind scrise, ceasuri bune vă doresc și să aveți parte de un prim week-end liniștit în 2014!

joi, 2 ianuarie 2014

Sondajul

                    De opinie este, după cum bine știți, o metodă de ....cercetare sociologică! Uau, ce chestii scriu de bună dimineață! :) No bine! Ce vreau să spun este faptul că am încercat să aflu părerea voastră despre cei care sunt perfect sănătoși, la minte și la trup, prea bine crescuți (educați) și, cum altfel, plini de sine și îngâmfați, posesori de mașini de toate felurile (au întâietate cei cu modele mai noi și mai ...bengoase!), care parchează pe locurile rezervate persoanelor cu handicap! Am postat aici, pe blog, o întrebare la care au răspuns doar 15 dintre voi, deși timpul la dispoziție a fost de fix două luni!
                     Rezultatul? Lucrurile stau cam așa: 11 dintre respondenți sunt enervați cumplit de faptele mai sus descrise, 3 ar dori să-i pupe pe făptași și unuia îi sunt indiferente aceste situații. Mulțumesc frumos celor ce au avut amabilitatea să răspundă!
                     Am totuși o nelămurire: oare de ce este așa mic numărul celor care au răspuns? Tema pusă în discuție este irelevantă pentru cei mai mulți dintre cititorii mei sau este complicat să răspunzi? Sau câte puțin din amândouă? Cine mă ajută?

miercuri, 1 ianuarie 2014

Sorcova

                    Este unul dintre obiceiurile de Anul Nou ale românilor. Și pentru că textul este pozitiv și însoțește înclinarea acesteia către o persoană, urându-i de bine, vă întreb: mă primiți cu sorcova? :))

 
 
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir;
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie,
La Sfântă Mărie;
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata;
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși,
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă,
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți, să ne dați bani!


                        Sursă foto.